Nu cred că mai există cineva pe planeta asta care să nu fi auzit de #Coronavirus, #COVID-19, #CoronavirusPandemic, sau orice alte derivate. Epidemie, pandemie, panică, moarte, virus, răceală, transmisibil prin aer și atingere.  Dezinfectant, izolare, carantină, izolet, Italia, diaspora…noile cuvinte intrate în vocabularul zilnic.

Mai puteți? Cum stați cu nervii? Ce faceți acum, că trebuie să stăm mai mult pe acasă? Cum gestionați situația cu părinții din grupele de vârstă cele mai expuse? Ce le spuneți copiilor obligați să stea acasă? Păi… habar n-am. Pot doar să vă spun ce fac eu să treacă vremea cât stau în casă, nu în ordinea importanței.

1. Telefonoconferințe

Dacă tot e musai să stau în casă și socializarea este mai restricționată, dau pe telefoane. Zilnic, când apuc, îmi sun prietenele de prin Europa, sau le scriu. Avem deja orar și credeți-mă că dacă la noi (zicem că) e grav, sunt locuri în care e și mai rău. Îmi sun părinții, părinții prietenilor, prieteni de prin țară, din Arad, oameni cu care nu am vorbit de luni de zile, poate ani. Mă vorbesc chiar și cu Arpi Nistor, despre viața la țară la el, la unguri, poate-mi trimite poze drăguțe cu „animalele” lui.

2. Mă ocup de câini & grădinuță

Am și eu niște „animale dă casă” (de mă aude Simina mă taxează). Le spun „iubiri” – Pusică și Charlie. M-am jucat zilele astea cu amândoi cât nu ne-am jucat tot anul până acum. Mai am un fel de grădină, cu ceva plante care sunt verzi aproape tot anul. Ieri, de exemplu, le-am pigulit, am umplut un tomberon de chestii verzi, bălării, buruieni și alte de-astea. Nu le știu numele și categoric nu asta va fi perioada în care voi învăța despre plante.

3. Netflix cât încape…

Păi, frumos ar fi să scriu că citesc, scriu, mă cultiv, fac ceva și pentru educația mea, dacă tot am acum ocazia, nu? Îi dau cu Netflix și HBO Go și toate filmele pe care mi-am dorit să le văd și nu le-am văzut și-s disponibile. Mai citesc 2-3 pagini, mai dau un mopex prin casă sau pun o mașină la spălat. Dacă am chef, poate și calc!!!

4. Ascult muzici

Toate vechiturile de care-mi amintesc, tot ce mi se recomandă noutate, ce-am auzit de la pruncii de vizavi de muncă și mi-a rămas pe shazam, încerc să gândesc niște proiecte. Am super-sprijin și insiprație atât acasă cât și de prin alte zone ale planetei, thank God for the world wide web!

5. Curățenie printre farduri

Una din activitățile mele preferate este să îmi fac curat printre farduri. Am dezvoltat o manie de-a lungul anilor, cumpăr aproape tot ce apare, mă documentez cu privire la noutăți dar vin momente în care chiar nu mai am loc pentru altele. Am dus și la serviciu, Attila nu știe care e cantitatea reală, însă musai să le reorganizez, să pară că-s cam tot atâtea.

6. Mă bucur de familie

Aș minți să spun că stau numai acasă. Mergem la ai mei și la soacră-mea, vin ei pe la noi, ne vizităm, vorbim, socializăm în familie. Și ăsta pare a fi momentul ideal în care să ne bucurăm de ai noștri mai mult ca de obicei.

7. Shopping

Mai merg la o cumpărătură (daaaaa, mi-am luat și hârtie igienică, că nu mai aveam deloc!!!), am rămas fără pâine și mezeluri, mai am în frigider ceva pateu vegetal și o jumate de borcan de murături. Îmi iau strictul necesar, să fie proaspăt.

8. Caut echipe de remi

Mai țineți minte jocurile alea faine de pe vremea alor noștri, când nu aveam televizor și curent? Remi, 66, „nu te supăra, frate”, canastă…caut echipe. Măcar de un online, dacă nu ajungem unii la ceilalți, că ne adunăm mai mult de 50.

…și între timp…

Și în timp ce tu, cititorule, și eu, stăm acasă și ne batem capul cu ce să ne umplem timpul, colegi de-ai mei polițiști, pompieri, polițiști de frontieră, medici, asistente și muuuulți alții sunt în linia întâi, la triaj sau la transportul persoanelor cu febră, sau în escorta celor care merg în centrele de carantină. Ei sunt ăia care erau înjurați acum ceva vreme, taxați pentru orice mizerie, și așa imperfecți și plini de greșeli sunt în punctele de trecere a frontierei, în paza centrelor de carantină sau pe șosele, uneori în ture de câte 18 ore.

Da, mă gândesc la ei și pentru mine ei sunt adevărații #eroi. Nu mă interesează ce se scrie despre scăpări, erori de procedură și altele. În vremuri de-astea, ne numărăm binecuvântările (we count our blessings). Ne bucurăm de sănătate, de soare, de ai noștri care sunt bine, unii de ceilalți și ne rugăm pentru cei care au grijă de noi. Și când o să avem ocazia,sper să nu uităm să le mulțumim.

Mă documentez din surse credibile și nu-i încurc pe cei care-și fac treaba. Dacă mi se spune să stau acasă, stau acasă, dacă mi se spune să stau oblic, mă conformez.

Nu sunt vremuri ușoare, astea pe care le trăim. Ai noștri au trecut prin comunism și o revoluție (sau ce-o fi fost) când erau de vârsta noastră. Bunicii noștri au trecut prin război sau au fost deportați, la fel ca străbunicii noștri. Haideți să ne mobilizăm, să ne disciplinăm și să dăm dovadă de responsabilitate socială și măcar acum, să respectăm regulile.

SĂ FIȚI SĂNĂTOȘI CU TOȚII !!!